Aceasta este o continuare a articolului „Public Speaking-ul, intre stiinta si arta: Cum sa devii un vorbitor de exceptie”.

Multi se intreaba daca Public Speaking-ul este mai degraba o arta sau o stiinta? Argumente ca este o arta ar putea fi ca PS lucreaza cu emotii si este un spectacol, iar daca la final auditoriul nu este atins de discurs, captivat de mesaj si participant activ, totul este degeaba. Pana la urma, un public indiferent sau absent este cel mai rau lucru care i se poate intampla unui speaker, mai rau in fapt decat chiar lipsa unui public.

Citeste mai jos

Pentru marii filozofii din vechime, Retorica are multe definitii: Aristotel o defineste ca fiind arta persuasiunii si argumentarii. Platon spune ca este “arta incantarii sufletului” si a descoperirii adevarului prin dezbatere in timp ce pentru Cicero este vorba de “arta discursului menit sa convinga”. Aceiasi autori insa nu se pot opri doar asupra definirii retoricii ca arta, tot ei insistand asupra caracterului de asemenea stiintific al acestei discipline. Stiintific pentru ca nu exista argumentare convingatoare pana la urma in lipsa cunoasterii lumii, nu poti argumenta convingator despre un subiect pe care nu il cunosti din postura de ignorant. Apoi, trebuia sa cunosti tehnica discursului! Cicero imparte Retorica in Inventio (Inventie – subiect), Exposition (Expresie – prezentare) si Memoria (Memorizare pentru ca in lipsa unor mijoace facile de scris/citit, retorii trebuiau sa isi memorize discursul).  Quintilian imparte si el foarte disciplinat retorica in 5 segmente: Inventio, alegerea temei), Dispositiocicero, organizare temei si a discursului), Elocutio (formularea discursului in modul cel mai ales cu ajutorul figurilor de stil), Memoria (memorizare) si Actio (prezentarea propriu-zisa). Fiecare componenta poate fi studiata individual si slefuita pana la perfectiune pentru ca toate impreuna sa straluceasca intr-un discurs cu adevarat magistral! Intr-adevar, Retorica era vazuta ca o incununare a nenumarate cunostinte si discipline ale vremii, respectiv punctul de confluenta a numeroase abilitati de care retorul trebuia sa dea dovada. Retorica era o stiinta eclectica si universala unde elocinta se imbina cu eruditia, arta a discursului caligrafic si inteligent. De ce ne intereseaza totusi raspunsul la aceasta intrebare: arta sau stiinta? Pentru ca daca ar fi mai degraba Arta, Retorica ar tine mai degraba de talent si de o anumita inzestrare sau predispozitie nativa in afara propriului control, pe cand daca este mai degraba Stiinta, atunci teoretic oricine care isi doreste poate deprinde axiomele disciplinei si cu exercitiu, poate evolua catre maiestrie. Discutia despre artele frumoase sau faptul ca la randul lor artele frumoase se predau la scoala nu anuleaza cu nimic talentul (si desigur si munca apoi) de care trebuie sa dea dovada un Pictor, un Compozitor sau un Poet. Ajunsi in acest punct, toti Maestri din vechime, Platon, Aristotel, Cicero si Quintilian au ajuns intr-o forma sau alta sa recunoasca faptul ca Retorica este o stiinta ce trebuie facuta cu arta si ca exista un anumit nivel de excelenta unde stiinta este depasita de arta in cazul unui retor talentat!

Desi trebuie mentionat ca si in Antichitate exista o componenta pragmatica a acestei discipline, retorii fiind angajati pe multi bani pentru a sustine public cauza celui care ii angaja, astazi mai mult ca in trecut, privim acest subiect dintr-o perspectiva mai degraba pragmatica, prin prisma necesitatilor de zi cu zi: ca trebuie sa vorbim la un eveniment de lansare de produs, ca trebuie sa sustinem o prezentare de business, ca trebuie tinut un discurs echipei sau chiar un toast la un eveniment. De ce ar mai conta astazi studiul parintilor retoricii? Sigur, cel putin din motivul ca tine de cultura si demnitatea unui speaker sa cunoasca istoria disciplinei sale. Iata cum prezinta Platon viziunea sa despre Retorica in inconfundabilul si savurosul limbaj al celor nemuritori: “Orice discurs se cuvine sa fie alcatuit asemeni unei fiinte vii: sa aiba un trup care sa fie doar al ei, astfel incat sa nu-i lipseasca nici capul nici picioarele; sa aiba deci o parte de mijloc, si extremitatile, menite sa se potriveasca unele cu altele si toate cu intregul. Mai intai vine, asa cred, preambul, pe care trebuie sa-l rostesti, la inceputul discursului. In al doilea rand, un fel de expositio cu marturiile ei; in al treilea rand dovezile, iar in al patrulea rand argumentele verosimile.

maxresdefaultAstazi nu mai este necesara insa elocinta celor din vechime, iar capacitatea lor de a crea discursuri lungi si cu fraze mestesugite dar adesea intortocheate este astazi desueta. Normal, lucrurile s-au schimbat in 2500 de ani: vocabularul este diferit, problematicile sunt diferite. Tehnologia a schimbat multe si daca in trecut era o adevarata performanta sa te poti adresa catorva mii de oameni, astazi este de-a dreptul banal, in fiecare zi apare cate un videoclip viral vizionat poate de milioane de oameni. Stiinta anticilor nu ar trebui aruncata la cos pentru ca sunt inca nestemate de adevar si utilitate in aceste lucrari, iar Retorica moderna se trage desigur din cea antica. Un domeniu insa unde retorica moderna difera fundamental de cea clasica este cel al vizualului: retorul antic era prin excelenta un actor pe un podium si atat. Putea eventual utiliza cateva obiecte din jurul sau sau pregatite din timp pe cand astazi aproape ca nu exista prezentare fara PowerPoint sau Prezi: sunet, imagine, multimedia, dinamica grupului mic si sociologie, psihologie, stiinte cognitive, buzz words, real-time social media, controlul emotiilor, limbajul trupului, NLP…si multe altele sunt toate inventii moderne fara de care nu mai putem vorbi de Public Speaking. Si inca ceva s-a schimbat din Trecut pana in Prezent: Timpul curge altfel! Nimeni nu mai are astazi rabdare sa asculte pentru ca abia la final sa aprecieze constructia desavarsita dar incredibil de alambicata a unui discurs de 3 ore! Astazi publicul se castiga in primele 3-5 minute, apoi totul este pierdut iar orice discurs mai lung de 15 minute devine prelegere, iar orice prelegere mai lunga de 30 minute se transforma cu certitudine intr-un mecanism de ucidere a auditoriului prin plictisire groaznica! Pentru cei din vechime era o delectare sa nu piarda idea intr-o fraza de o pagina, era un deliciu sa faca slalom prin fraze kilometrice pentru a extrage o idee sau alta. Astazi, orice propozitie mai lunga de 160 de caractere poate fi periculos de lunga. Astazi auditoriul isi are propriul auditoriu: degeaba vorbesti elocvent daca nu dai publicului ocazia sa faca o poza, sa posteze un selfie sau sa isi hraneasca fanii cu tweet-that! Daca in trecut sa fii bun retor insemna sa detii cunostinte enciclopedice. Sa fii bun public speaker astazi inseamna sa gestionezi cu eficienta discursul pentru a obtine o actiune din partea auditorului (si de ce nu, sa ai cat mai multi fani pe Facebook!) Tweet-that!

Citeste si:  Abilitati de comunicare in care ar trebui sa exceleze orice antreprenor

Va astept la Trainingul de „Public Speaking”. Mai multe detalii gasiti aici!

Articol scris de:

Sorin Faur – Trainer De Peste 10 Ani, 14 Ani Experienta In HR

-trainer atestat de Autoritatea Nationala pentru Calificari (ANC);descarcare

-coordonator regional al activitatilor de HR, al companiei BDO pentru Romania si alte 11 tari balcanice;

-membru HR Club;

-unul dintre pionierii HR-ului modern din Romania, autor a numeroase materiale si articole de specialitate;

Citeste mai jos

Da-ne un like sau aboneaza-te la newsletter-ul nostru pentru a primi ebook-ul gratuit:

  • Portal Management PR si Comunicare

    Tehnici de vanzare


Numele tau (obligatoriu)

Adresa ta de email (obligatoriu)

-14 ani experienta in resurse umane, avand ca domenii principale de expertiza: recrutarea, planificarea strategica, managementul performantei, motivarea personalului, restructurarile organizationale, diagnoza si optimizarea organizatiilor si HR leadership, proiecte locale si internationale;

-a sustinut si sustine traininguri in domenii precum recrutare si resurse umane, prezentari si vorbire in public, managementul timpului, managementul schimbarii, negociere, gestionarea conflictelor, gandire creativa, management si leadership;

-numeroase stiudii de specialitate in cadrul unori institutii de renume: masterat in diagnoza psihologica si masterat in psihologie economica si organizationala la Universitatea din Bucuresti, Executive Master of Business Administration (EMBA) la Vienna University of Economics and Business, MITx Global Entrepreneurship Bootcamp la Massauchusetts Institute of Technology.