Sunt foarte multe retete care vorbesc despre ce sa faci si sa nu faci pentru a fi productiv. Dar exista obiceiuri care nu iti afecteaza productivitatea atat de mult pe cat indica unele guide-line-uri.

In cazul productivitatii exista un singur adevar universal, suntem diferiti si ce ii ajuta pe unii oameni pentru noi poate fi un adevarat calvar. Pentru unii oameni a fi productiv inseamna sa te trezesti la rasarit, sa faci sport, verifici e-mailuri si abia apoi sa iti incepi ziua de munca propriu-zisa. Alti oameni considera ca trebuie sa lucreze 12 ore pe zi pentru a reusi sa termine to-do list-ul propus.

Cand cautam idei pentru a fi mai productivi putem oricand sa ne raportam la cartile de dezvoltare personala, articole sau experientele antreprenorilor de succes, insa acestea trebuie luate pur si simplu ca un ghid.

Citeste mai jos

Care sunt cele 7 obiceiuri care nu iti afecteaza productivitatea, desi ai tinde sa consideri asta?

Raspunsul scurt: procrastinarea, trezitul tarziu, scurtatul orelor de munca, un birou organizat, sa nu te concentrezi prea mult pe e-mail, sa nu completezi toate activitatile din to-do list, sa te simti stresat.

Insa pentru a intelege de ce aceste obiceiuri nu sunt  piedici pentru a fi productivi trebuie sa le luam pe rand

1. Sa te trezesti cand soarele rasare.

Exista oameni care se pot defini ca pasari de dimineata. Se trezesc cu prima raza de soare, merg la sala, mediteaza isi pun lucrurile in ordine si isi sorteaza inbox-ul. Dar pentru alti oameni acest obicei poate inseamna nimic mai mult decat sa ajunga epuizati pentru programul de munca. Indiferent cat de mult ne-am dori sa putem avea un stil de viata atat de activ, epuizarea inseamna lipsa de concentrare si acest lucru nu aduce nimic bun dupa sine.

Asadar, inainte de a iti pune in minte sa incerci sa te trezesti incearca sa te intrebi cum si cand lucrezi mai bine. Conform unui studiu al Sleep and Circadian Rythm institude Oxford Univeristy, oamenii ar trebui sa inceapa sa lucreze sau sa mearga la scoala dupa ora 10. Creierul incepe sa secrete anumiti hormoni si inceteaza sa secrete melatonina (o substanta ce regleaza somnul), abia dupa acea ora. Aparent organizmul resimte si percepe inceputul programului de munca inainte de ora 10 dimineata cu ceva asemanator torturii.

Pentru a iti defini un program incearca sa iti dai seama la ce ore functionezi mai bine. Lucrezi mai bine noaptea? Sau poate dimineata sau la pranz? Ideea de baza este iti creezi un program care se poate mula pe ritmul tau de somn.

2. E-mailuri

Oamenii au abordari diferite in privinta inbox-ului lor. Sunt unii oameni care vor si se simt mai bine daca raspund unui e-mail in secunda in care a fost primit sau sunt oameni carora efectiv nu le pasa ca au un numar de 3 cifre si cu virgula de e-mailuri necitite. Sigur daca vorbim de e-mailurile de munca putem sa spunem ca nu ai cum sa mai lucrezi in ziua de azi fara a iti citi e-mailul, practic toate sarciniile iti sunt transmise prin e-mail.

In orice caz, sa iti ocupri primele ore ale diminetii cu raspunsul la e-mailuri poate fi o decizie mai putin fericita. Incearca sa iti concentrezi primele ore dupa ce te-ai trezit cand, in teorie, creierul este la capacitate maxima pe lucruri ce necesita un efort cognitiv major. E-mailurile mai pot astepta daca nu este vorba de un deadline ce arde.

Citeste si:  3 sfaturi de la antreprenori milionari

3. Program mai scurt de munca

Robin Ely un profesor de la Harvard, co-autor al unui studiu axat pe productivitatea in cadrul orelor de munca, afirma ca nu toate orele din timpul programului sunt neaparat productive. Adevarul este ca unii oameni sunt la fel de productivi in cadrul unui program de 6 ore de munca precum ar fi in cadrul unuia de 8 ore. De fapt stim cu totii ca in Suedia programul oficial de munca a trecut la 6 ore.

Ely si-a testat afirmatia prin a ataia 17% din timpul orelor ei de program. A observat ca isi termina treaba in timp util chiar si cu acest timp in minus. Singurul dezavantaj real a fost faptul ca se simtea putin vinovata sa plece mai devreme decat colegii sai.

Citeste mai jos

Da-ne un like sau aboneaza-te la newsletter-ul nostru pentru a primi ebook-ul gratuit:

  • Portal Management Management si Leadership

    Tehnici de vanzare


Numele tau (obligatoriu)

Adresa ta de email (obligatoriu)

4. Dezordinea

Un studiu din 2015 sugereaza faptul ca daca ai dezordine in jurul tau creierul tau o sa caute un mod putin mai abstract de a crea ordine (pentru ca asa este cablat creierul nostru. Sa caute ordine si tipare). Aparent un birou usor dezordonat te poate ajuta sa fii mult mai productiv.

5. Sa nu iti termini tot ce ai pe to – do list

Aparent doar sa faci o lista cu ceea ce ai de facut este suficient. Atunci cand scri tot ce trebuie sa faci te pregatesti mental pentru ceea ce urmeaza, iti acorzi timp si creezi un plan de actiune. Asadar,  in loc sa te demoralizezi pentru ca nu ai terminat chiar tot ce era pe lista, incearca sa te bucuri de faptul ca atunci cand vei incepe sa lucrezi la acele lucruri o sa stii deja ce si cum ai de facut.

6. Stresul

Stresul este poate una dintre cele mai mari probleme ale societatii actuale. Aceasta notiune este demonizata din motive reale: poate conduce la degenerare neuronala, anxietate, depresie si epuizare. Dar acesta poate fi si benefic.

Atunci cand esti stresat din cauza unei anumite sarcini inseamna ca iti pasa. In loc sa lasi stresul sa te consume, incearca sa il folosesti in avantajul tau. Foloseste ideea „sunt stresat pentru ca este important pentru mine” pentru a inarma cu idei de a rezolva situatia si a face mai usor fata la simptomele stresului.

7. Procrastinarea

Omul trebuie sa fie motivat pentru a face aproape orice. Motivatia este practic o suma dintre „de ce iti trebuie” si „timpul in care iti trebuie”. Practic atunci cand suntem convinsi ca trebuie sa avem un lucru, sa facem un lucru „pentru ca” si intervine si un deadline, sa lasi lucrurile pe ultima suta de metri te poate ajuta sa faci lucrurile mai bine si mai repede. In definitiv e greu sa gasim motivatia de a face un lucru care o sa ne fie de folos peste 2 sau 3 luni.

Spre exemplu Steve Jobs era un om care procrastina foarte mult. Aparent folosea timpul dintre primirea sarcinii si rezolvarea ei pentru a se gandi la mai multe posibilitati de a rezolva situatia.

Un alt mod de a ramane productiv atunci cand iubesti sa lasi lucrurile pe mai tarziu este sa eviti o sarcina particulara in timp ce te concentrezi pe alte sarcini importante.