In viata curenta, de cele mai multe ori, nu avem timp sa ne oprim si sa judecam daca ceea ce vedem, auzim sau intelegem este o perceptie sau o realitate neutra in raport cu pozitia noastra in acel proces.

Diferenta intre realitate si perceptie uneori este extrem de mare. Ce importanta are asta in munca noastra de zi cu zi?

Citeste mai jos

Are mare importanta pentru ca reactiile noastre sunt “calibrate” in functie de ceea ce percepem si nu fata de o realitate neutra. Omul este o masina de produs emotii, tot ce facem si ceea ce traim este o  consecinta a unei emotii sau trairi care ne este oferita de mediu la un moment dat.

Astfel, daca managerul tau are o figura mai posomorata sau inchisa azi, nu este neparat pentru ca tu ai facut ceva ce nu trebuia, ci poate ca il preocupa intens ceva anume.

La fel de adevarat este ca ne exprimam distorsionat uneori, dat fiindca am venit cu o preocupare sau un sentiment de frustrare de acasa si la serviciu ne “dam voie” sa nu ne mai controlam.

 

“Nu sunt de acord” nu se refera de cele mai multe ori la persoana ci la ceea ce a spus sau a facut acea persoana. A face distinctia dintre ce face sau spune o anumita persoana pare de cele mai multe ori mai complicat decat fizica cuantica. Nu pentru ca asa este, ci pentru ca nu avem exercitiul unei comunicari asertive sau macar de a avea rabdarea sa “numaram pina la 10”. Ajuta.

 

Dar suntem tributari experientelor noastre trecute, care ne-au marcat secvente din viata si acum “traducem” actiunile din jurul nostru in acord cu acele modele mentale pe care ni le-am construit. Daca cineva, de exemplu, ne face observatii asupra unei lucrari pe care am predat-o, nu inseamna ca ne desconsidera munca sau crede ca nu suntem buni de nimic, ci doar vor sa indrepte unele lucruri din munca noastra. Este adevarat faptul ca unii sefi dezvolta un simt exacerbat al criticii. Acest aspect la cei care sunt de prea mult timp sefi devine un “defect profesional” dar care poate fi indreptat.

Citeste si:  10 idei de afaceri mici profitabile

Platon spunea “Harta nu este teritoriul” si este bine ca de cate ori puteti, cand vreti sa trageti o concluzie asupra cuiva sau a ceva sa va aduceti aminte de acest lucru.

Citeste mai jos

Da-ne un like sau aboneaza-te la newsletter-ul nostru pentru a primi ebook-ul gratuit:

  • Portal Management Management si Leadership

    Tehnici de vanzare


Numele tau (obligatoriu)

Adresa ta de email (obligatoriu)

De cele mai multe ori, incurcam borcanele pentru ca ne exprimam fara sa ne gandim la celelalt si nu suntem atenti la ce spune celalalt. De exemplu, in momentul in care vorbeste la nivelul faptelor, al sentimentelor, al gandirii sau ideilor, al amintirilor si al imaginarului. Pentru ca daca reusesti sa decelezi fiecare tip de comunicare vei descoperi cu stupoare, ca viata ta ti se va schimba in bine. Daca la o declaratie cu privire la fapte raspunzi cu fapte sau pui o intrebare care sa-ti lamureasca despre ce vorbeste interlocutorul, atunci vei sti cum sa raspunzi.

De exemplu, daca cineva zice: “Ma scoti din sarite ca mereu intarzii cu raportul!” firesc ar fi sa lamuresti subiectul.
Pentru ca in mod corect este sa spui: “Faptul ca de multe ori imi dai raportul tarziu, ma duce la gandul ca tie nu-ti pasa de termene sau iti place sa ma vezi enervat!” Urmata de intrebarea: ”Ce crezi ca ai putea face pentru ca acest lucru sa inceteze?” In acest fel, ai avea o sansa sa stopezi “fenomenul”.

In cel de-al doilea fel de a-ti manifesta nemultumirea, subiectul nu mai este persoana ci raportul si mai precis, momentul in care acesta este livrat. Ceea ce nu este totuna. Ca sa nu mai zicem ca “mereu” nu exista. Poate “de cele mai multe ori”, dar nu mereu.

In comuncare acest model se numeste asertivitate.

Ca sa inveti sa devii asertiv este necesar sa vezi mai bine ce este perceptia si ce este ralitatea. De cele mai multe ori nu se suprapun.